Cuprins:
Glocalizare este un termen derivat din îmbinarea cuvintelor globalizare și localizare. Termenul este menit să simbolizeze un echilibru între produsele care conțin atât componente globale, cât și locale. O definiție a termenului se referă adesea la glocalizare ca „localizarea globalului” (adică, luarea unui produs global și adăugarea unui element local cum ar fi unul care încorporează o preferință etnică sau o limbă locală) sau „globalizarea localului” (adică luarea unui local produs și făcându-l mai general pentru a-l face mai accesibil unui public mai larg).
În marketing, glocalizarea implică componente precum traducerea comunicațiilor și modificarea mesajelor pentru a răspunde pieței locale. De asemenea, conține considerații precum cultura, credințele religioase și tabuurile sociale.
„Mergând la nivel global” a devenit modalitatea de a face afaceri, deoarece companiile se confruntă cu o concurență crescândă pe piețele interne, atât de la concurenții locali, cât și internaționali.
Termenul „glocalizare” își are rădăcinile în practicile comerciale japoneze. Este derivat din cuvântul japonez dochakuka , care înseamnă localizare globală, care inițial se referea la un mod de adaptare a tehnicilor agricole la condițiile locale. Dochakuka a evoluat într-o strategie de marketing când oamenii de afaceri japonezi au adoptat-o în anii 1980, scriind despre aceasta în Harvard Business Review (Ohmae 1990, Robertson 1995).
Coca cola „glocalizează” produsele
De Summi din Wikipedia germană, GFDL sau CC-BY-SA-3.0, prin Wikimedia Commons
Global vs. Local: Care este calea de urmat?
Când intră pe o piață externă, o companie trebuie să ia o decizie fundamentală - să standardizeze sau să adapteze ofertele de produse.
Susținătorii standardizării (globale) sugerează că lumea devine omogenă datorită progreselor rapide în tehnologiile de transport și comunicații (Levitt 1983; Ohmae 1985). Acest profil standardizat al consumatorilor transfrontalieri oferă potențial firmelor oportunități de a realiza economii de costuri prin intermediul economiilor de scară în producție, marketing și alte activități prin standardizare (O'Donnell și Jeong 2000). Această abordare subliniază beneficiile financiare prin standardizare.
Pe de altă parte, susținătorii adaptării (locale) susțin că există diferențe majore transfrontaliere care trebuie luate în considerare - diferențe culturale, diferențe în mediul fizic, credințe religioase, limbi, cerințe legale, dezvoltare economică și infrastructură (Hill și Încă 1984; Boddewyn, Soehl și colab . 1986; Wind 1986; Cavusgil, Zou și colab . 1993; Zou și Cavusgil 1996, O'Donnell și Jeong 2000). Principala preocupare cu această abordare este impactul mediului extern al țării gazdă asupra strategiei internaționale de marketing.
Produs Glocal
Un exemplu de produs glocal este Coca Cola. Marca numărul unu din lume variază cantitatea de îndulcitor și tipul de îndulcitor utilizat pentru fiecare piață.
Glocal
Cu toate acestea, ar trebui să ne gândim dacă dezbaterea ar trebui să se refere la alegerea adaptării în locul standardizării sau viceversa. De ce ar trebui să fie un joc cu sumă zero? Din fericire, a fost inventată o a treia abordare a intrării pe piețele internaționale - glocal. Termenul este, de asemenea, denumit „fii global, acționează local” și a fost larg acceptat ca o abordare alternativă care combină cele două tradiționale (Will și Jacobs 1991; Sandler și Shani 1992; Rugman 2001). Produsele locale au o cerere locală limitată și, prin urmare, trebuie să intre pe piețele internaționale pentru a-și crește vânzările. Și multe produse globale au doar o cerere globală limitată și, prin urmare, au nevoie de unele adaptări locale.
Bibliografie
Levitt, T., 1983, Globalizarea piețelor. Harvard Business Review, 61 (mai / iunie), 92- 102
O'Donnell, S. și Jeong, I., 2000. Standardizarea marketingului în cadrul industriilor globale: un studiu empiric al implicațiilor de performanță. International Business Review, 17 (1), 19-33
Rugman, A., 2001. Mitul strategiei globale. International Marketing Review, 18 (6), 583-588
Sandler, DM și Shani, D., 1992. Brand global, dar face publicitate locală: o investigație empirică. International Marketing Review 9 (4), 18-31
Will, JSC și Jacobs, L., 1991. Dezvoltarea produselor globale și a strategiilor de marketing: un construct și o agendă de cercetare. Jurnalul Academiei de Științe de Marketing, 19 (1), 1-10
Wind, Y., 1986. Mitul globalizării. Journal of Consumer Marketing, 3 (2), 23-6
Zou, S. și Cavusgal, ST, 1996. Strategia globală: o revizuire și un cadru conceptual integrat. Jurnalul European de Marketing, 30 (1), 53-69